Cuprins
Globalizarea este toată dinamica economică, politică și socială care duce la interdependență între state la o relație mai flexibilă. Are scopul de a realiza un schimb comercial și tehnologic mai mare și mai eficient. La rândul său are un impact profund în procesele socio-culturale.
La fel ca orice proces istoric, globalizarea are o serie de avantaje și dezavantaje care sunt legate de o serie de factori care par a fi deconectați unul de celălalt, dar care sunt de fapt legați.
Unirea statelor pentru a crea blocuri economice, migrații masive, dezvoltarea tehnologiei și accesibilitatea acesteia sunt doar câteva dintre aspectele care trebuie luate în considerare pentru a evalua impactul globalizării în lume, atât din aspectele pozitive, cât și din cele negative.
| Zonă | Avantaj | Dezavantaje |
|---|---|---|
| Economie | Schimb economic și comercial mai mare între țări. | Practici de intervenție. Creșterea inegalității și șomajului. |
| Tehnologie | Schimb tehnologic mai mare între națiuni. Accelerarea aparatului productiv și științific. Comunicare globală în timp real. | Tehnologia înlocuiește forța de muncă necalificată. Creșterea inegalității generate de lipsa accesului la tehnologie. |
| Cultură | Multiculturalism. O bogăție lingvistică mai mare. | Transculturarea. Dispariția limbilor și dialectelor indigene. |
| Mediu inconjurator | Stimulează turismul. | Generează daune mediului. |
Avantajele globalizării
Globalizarea a generat o mai mare deschidere în termeni economici, sociali, tehnologici și culturali, ceea ce a adus beneficii statelor și cetățenilor acestora, cum ar fi:
Schimb economic mai mare și mai eficient
Circulația și schimbul de produse și servicii în întreaga lume au stimulat noi politici economice și comerciale care standardizează multe procese complicate anterior.
Acest lucru a dus la o mai mare varietate a ofertei comerciale, care încurajează consumul și stimulează economia.
A se vedea, de asemenea, Diferența dintre comerț exterior și comerț internațional .
Schimb tehnologic
Înainte de globalizare, economiile emergente și țările subdezvoltate ar putea dura mult timp pentru a accesa tehnologii de vârf. Acest lucru a presupus o întârziere în ceea ce privește producția, adâncind și mai mult decalajul cu țările dezvoltate.
Globalizarea a permis un acces mai mare și mai ușor la resursele tehnologice care au un impact pozitiv nu numai asupra economiei, ci și în alte domenii, precum educația sau sistemele de sănătate ale țărilor aflate în condiții defavorizate.
Așadar, stimulează dezvoltarea, inventivitatea și inovația, care contribuie la progres.
Diversitatea culturală, globalizarea piețelor
Globalizarea a generat noi valuri de migrație și deplasare a cetățenilor din mai multe motive (politice, sociale, de muncă). Acest lucru a generat o deschidere mai mare față de manifestările culturale care erau necunoscute anterior, precum și o mai mare înțelegere și respect pentru diversitate.
Acest schimb este adesea exprimat într-un multiculturalism care este acum văzut ca un fenomen social zilnic, în special în orașele mari.
O bogăție lingvistică mai mare
Multiculturalismul și accesul la tehnologii și conținut străin au avut un impact profund asupra limbii și a modalităților de comunicare.
În zilele noastre este foarte obișnuit să folosești cuvinte sau expresii străine. Să ai o a doua limbă (în general, engleză), care extinde posibilitățile personale, academice și profesionale ale noilor generații.
O mai mare întindere a drepturilor omului
Majoritatea țărilor lumii sunt subscrise la convenții sau tratate internaționale inerente respectării drepturilor omului. Fie prin intermediul principalului său promotor, Organizația Națiunilor Unite, sau organizații similare.
Comunicare globală
Astăzi, grație dezvoltării web și evoluției rapide a telecomunicațiilor (favorizată tocmai de avantajele comerciale pe care le oferă globalizarea), este posibil să comunicați instantaneu și eficient din practic orice parte a lumii.
În plus, globalizarea piețelor a generat un interes mai mare pentru știrile și evenimentele actuale în termeni mondiali, deoarece ceea ce se întâmplă într-un punct al planetei poate avea repercusiuni pozitive sau negative asupra economiei sau relațiilor internaționale.
Stimul la turism
Extinderea rutelor maritime, aeriene și terestre stimulate de globalizare a stimulat turismul în ultimele decenii.
În plus, accesul ușor la informații despre destinația aleasă și posibilitatea de a gestiona bani în mod digital contribuie la extinderea acestui fenomen.
La rândul său, turismul devine un mod de a sprijini economiile locale și de a promova schimbul cultural.
Dezavantajele globalizării , riscurile globalizării
Crearea de alianțe comerciale între națiuni și deplasarea masivă a populației care a condus globalizarea a adus, de asemenea, câteva aspecte negative care au un impact direct asupra vieții cetățenilor.
Creșterea practicilor intervenționiste
Faptul că țările sunt legate între ele prin acorduri sau convenții internaționale crește șansele ca acestea să respecte acordurile, dar le expune și sancțiunilor sau practicilor intervenționiste.
Acest lucru poate pune în pericol suveranitatea țărilor, pe lângă expunerea cetățenilor lor la consecințele unor astfel de practici.
Dispariția culturii locale și a identității naționale
Într-o lume din ce în ce mai multiculturală, pierderea noțiunii de identitate este palpabilă, dând loc transculturării.
Deși diversitatea culturală nu este un fapt negativ în sine, este invizibilitatea și chiar dispariția manifestărilor și practicilor culturale care fac parte din identitatea unei națiuni.
În acest sens, tendința este ca expresiile aparținând culturilor sau grupurilor etnice minoritare să dispară, fiind înlocuite sau deplasate de o cultură dominantă, care este în general de origine străină.
Ceea ce este și mai îngrijorător este că acest fenomen este exploatat de expresii politice radicale care, departe de a genera bunăstare, contribuie la generarea diviziunii politice și sociale.
Creșterea decalajului de inegalitate
Globalizarea a adus cu sine expansiunea capitalismului, care promovează o economie de piață liberă și un nivel minim de intervenționism de către stat.
Acest lucru a dus la concentrarea capitalului în conglomeratele globale de afaceri, în detrimentul companiilor mici și mijlocii locale și contribuind la creșterea nivelului șomajului în lume.
În plus, practicile de muncă stimulate de capitalism au generat în multe ocazii o precaritate a condițiilor de muncă și, odată cu aceasta, un declin al calității vieții populației productive.
Costuri mai mici ale forței de muncă datorate dezvoltării tehnologice
Utilizarea tehnologiei în scopuri industriale a contribuit în mod semnificativ la creșterea producției de diverse articole din întreaga lume, ceea ce determină dezvoltarea economică. Cu toate acestea, utilizarea tehnologiei pe scară largă, în special în agricultură, a dus la o scădere a cantității și calității forței de muncă locale.
Deteriorarea mediului la scară globală
Creșterea disproporționată a producției de bunuri și a consumului, generează o serie de probleme care afectează mediul. De la utilizarea substanțelor chimice în industria textilă până la neplăcerile generate de cantitatea de deșeuri plastice și tehnologice, pentru a numi câteva, fără a lua în considerare defrișările pentru exploatarea lemnului sau a solului.
Pe de altă parte, creșterea turismului către locuri care anterior erau puțin cunoscute a cauzat daune grave și, în unele cazuri, ireparabile multor ecosisteme.
Principalele caracteristici ale globalizării
- Privatizarea companiilor de stat , în special a celor dedicate administrării serviciilor publice.
- Industrializarea proceselor , care ajută producția în masă și reduce costurile.
- Standardizarea proceselor și normelor astfel încât produsele și serviciile să fie funcționale în mai multe țări.
- Consumul crescut , determinat de creșterea producției de bunuri.
- Formarea de alianțe comerciale între țări pentru a forma blocuri comerciale (Uniunea Europeană, Mercosur).
- Precaritatea muncii necalificate .
- Comunicare mai rapidă și mai eficientă , influențând luarea deciziilor economice la scară largă.
- Apariția de noi modele de lucru (locuri de muncă la distanță).
