Care sunt consecințele migrației ?

consecintele migratiei

Ce se întâmplă atunci când migranții ajung la destinație? Schimburile dintre migranți și populația locală pot avea consecințe politice, economice, culturale și sociale. În plus, migrația poate avea efecte asupra sănătății mintale a oamenilor. De ce migrează oamenii ? Descriem consecințele migrației mai jos :

1. Factori politici: modificări ale legilor de intrare în țară

Migrația poate genera schimbări în politicile țărilor beneficiare, fie pentru a flexibiliza legile și pentru a permite intrarea migranților, fie pentru a descuraja noii veniți.

Migrația poate fi utilizată în discursul politic pentru a propune sau promova măsuri xenofobe, în special în acele țări care au primit valuri masive de migranți.

În 2017, de exemplu, președintele american de atunci, Donald Trump, a propus crearea unui zid de frontieră între Statele Unite și Mexic pentru a opri migrația neregulamentară. Această propunere a fost aspru criticată, în special de guvernul mexican.

2. Factori economici: forță de muncă mai mare în țara gazdă

Deplasările în masă au un impact direct asupra indicatorilor economici, atât în ​​țara de origine, cât și în țara gazdă. O țară a cărei forță de muncă a migrat nu poate produce și, dacă nu produce, nu generează venituri. La rândul său, aceasta are repercusiuni asupra scăderii ocupării forței de muncă, creșterii inflației, creșterii nivelurilor sărăciei etc.

Pe de altă parte, la locul de muncă, sosirea lucrătorilor potențiali poate avea un impact pozitiv. Migranții contribuie la diversificarea forței de muncă și, atunci când situația lor este regularizată, încep să aducă contribuții fiscale către statul de reședință.

Un aspect relevant sunt remitențele pe care migranții le fac familiilor lor în țările de origine (remitențe).

 Potrivit Organizației Internaționale a Muncii a ONU, numărul lucrătorilor migranți, definiți ca persoane care migrează pentru a se angaja, a fost de aproximativ 164 de milioane la nivel mondial în 2017, reprezentând aproape două treimi din migranții internaționali.

3. Factori culturali: miscare, schimb cultural

Migrația generează noi dinamici culturali care se exprimă printr-un schimb de experiențe, limbi, obiceiuri și tradiții care, pe termen lung, se pot amesteca chiar. Migrația favorizează miscarea și îmbogățește cultura țării gazdă.

4. Factori sociali: schimbări demografice, xenofobie

Migrația generează o redistribuire a populației în locul de origine și în locul de destinație. În locul de origine, poate exista o scădere a populației tinere și o creștere a populației adulte și / sau mai în vârstă. Pe termen lung, statele vor trebui să aibă grijă de o populație economică inactivă (pensionari) în creștere, în timp ce creșterea populației productive este lentă sau stagnantă.

În țara de destinație, schimbările demografice pot fi exprimate într-o cerere mai mare pentru persoanele care au nevoie de locuri de muncă, acces la sănătate și educație, precum și o creștere a consumului local.

Ca o consecință a acestor schimbări, populația locală se poate simți amenințată. Această incertitudine și problemele care existau deja în acel loc înainte de valul migrator pot genera idei xenofobe, cum ar fi prezumția că străinii le ocupă locul de muncă sau că infracțiunea se datorează prezenței migranților.

5. Factori psihologici: stres, anxietate, depresie

Procesele de migrație pot fi foarte dificile din punct de vedere psihologic. Mai ales când vine vorba de migrația forțată, când oamenii sunt minori sau când mobilizarea se face singură.

Modul de abordare a procesului de imigrare variază de la persoană la persoană. În unele cazuri, pot experimenta tristețe pentru ceea ce au lăsat în urmă, incertitudine și frică de necunoscut. În cazurile mai severe, migranții pot prezenta anxietate, depresie sau sindrom de stres post-traumatic. În special în cazurile de migrație cauzate de conflicte armate sau situații de violență.

Un exemplu poate fi văzut în procesele de integrare a copiilor migranți. În unele cazuri, pot experimenta stres la gândul de a începe o nouă școală. Dar și de a înțelege o altă limbă sau de a-și face noi prieteni, în timp ce se ocupă de dorul de casă de a fi departe de prieteni sau familie.

Emigrarea romanilor dupa 1989

Primul val de emigranţi români a pornit imediat după revoluţia din 1989. Pentru majoritatea celor care au plecat în anii 1990 semnificative au fost evenimentele din Piaţa Universităţii. Un alt motiv l-a reprezentat represiunea brutală a studenţilor de către minerii chemaţi de Ion Iliescu. Dar și evenimentele de la Târgu-Mureş, care au îndurerat prin nivelul de sălbăticie şi lipsa totală de empatie dintre o comunitate şi alta, urii adânc sădite în anii comunismului

Un al doilea val migraţionist a apărut în anii 2000 – 2012 pe fondul unei creşteri economice globale şi a unei prosperităţi vizibile în ţările occidentale. Contextul politic era precar, din nou, în România. În timp ce alte ţări est şi central-europene erau angajate deja în negocieri avansate pentru aderarea la Uniunea Europeană, în România procesul de aderare era constant sabotat de reţelele foştilor nomenclaturişti şi securişti, iar ţara era prizoniera unui sistem bine pus la punct de fraudare şi prăduire a resurselor publice

Efectele emigraţiei puternice din anii 1990 şi 2000 au început să se vadă recent. În ultimii 4-5 ani, când România se confruntă cu o penurie a forţei de muncă în diverse domenii în care se cere calificare. De exemplu medicii, asistentele sau farmaciştii (primii care au plecat), economiştii, profesorii, arhitecţii, antreprenorii, dar şi tehnicieni din diverse domenii. România a început să importe forţă de muncă din ţări aflate în curs de dezvoltare, însă piaţa ar avea nevoie de mult mai multă.

Vă recomandăm articolul Diferența dintre a migra, a emigra și a imigra

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on linkedin
LinkedIn
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email
Adaugă anunț pe Omieanunțuri.com
Economie

Teoria dependenței

Cuprins1 Ce este teoria dependenței?2 Originea teoriei dependenței2.1 Teza Prebisch-Singer3 Caracteristicile teoriei dependenței3.1 Dezvoltare și subdezvoltare3.2 Fluxul de capital asimetric3.3 Comerț internațional3.4 Importuri înlocuitoare3.5 Politici protecționiste4 Exemple4.1

Economie

Standarde de calitate

Cuprins1 Ce sunt standardele de calitate?2 Caracteristicile standardelor de calitate2.1 Au nevoie de angajament2.2 Respectarea cerințelor2.3 Alte caracteristici2.4 Certificarea calitații produsului2.5 Fără deficiențe2.6 Producție2.7 Perspectiva

Afaceri

Infrastructura turistică: ce este și cum se formează?

Infrastructura turistică reprezintă un set de facilități și instituții care constituie baza materială și organizatorică pentru dezvoltarea turismului. Este alcătuită din servicii de bază, sistemul rutier, transport,

Lasă un răspuns