Care sunt tipurile de învățare ?

tipuri de invatare

Cuprins

Învățarea poate fi definită ca modul în care ființele vii obțin asimilează informații.

În cazul ființelor umane, există diferite clasificări ale tipurilor de învățare conform diferiților autori de pedagogie și psihologie.

Fiecare dintre aceste stiluri de învățare răspunde diferiților factori considerați cheie pentru înțelegerea și prelucrarea informațiilor, de la sistemele de reprezentare cognitivă la tipurile de personalitate.

Tipuri de învățare conform Sistemului de reprezentare

În anii 1970, psihologul Richard Bandler și lingvistul John Grinder au susținut că ființele umane percep lumea în moduri diferite.

Conform acestei abordări, există mai multe sisteme de reprezentare a realității care fac posibilă învățarea și în fiecare persoană există unul sau două sisteme dominante.

Tipuri de învățareCategoriicaracteristici
Conform sistemului de reprezentareVizual.
Auditive.
Cinestezic.
Multimodal.
Învățare prin resurse vizuale, sonore, de mișcare sau o combinație de două sisteme.
După personalitateActiv.
Reflexiv.
Pragmatic.
Teoretic.
Învățare în funcție de tendința de experimentare, introversiune, practicitate sau verificare teoretică.
După dimensiunile senzorialeSenzorial.
Intuitiv.
Secvențial.
Global.
Verbal.
Vizual.
Activ.
Reflexiv.
Învățarea după stimuli senzoriali.
Informațiile pot fi asimilate într-un mod experimental, observațional, ordonat, holistic, verbal, grafic, practic sau teoretic.
Conform preferințelor de gândireRaţional.
Atent.
Experimental.
Emoţional.
Învățarea în funcție de activitatea creierului. 
Informațiile pot fi procesate într-un mod logic, observator, practic sau emoțional, în funcție de cadranul dominant din creier.
Potrivit agentului de învățareConvergent.
Divergent.
Asimilator.
Introduce.
Învățarea în funcție de genetică, experiențe de viață și cerințele mediului. 
Informațiile pot fi primite și asimilate într-un mod concret, creativ, abstract sau adaptativ.

Tipuri de învățare în funcție de personalitate

Pentru cercetătorii britanici Peter Honey și Alan Mumford, există patru stiluri de învățare în funcție de trăsăturile de personalitate. Acest model este considerat o evoluție a muncii începute de psihologul David Kolb, care își propusese teoria învățării experiențiale sau „a învăța prin a face”.

1. Stil activ de învățare

Este stilul oamenilor care tind să participe sau să se implice în experiențe.

Exemplu: oameni care au performanțe mai bune în activități practice decât în ​​cele mai teoretice, cum ar fi sportivii de înaltă performanță.

2. Stil de învățare reflexiv

Este modul de învățare tipic pentru persoanele cu tendință de introspecție și observare.

Exemplu: persoanele care preferă să studieze sau să desfășoare activități singure au adesea acest stil de învățare.

3. Stil de învățare pragmatic

Acest tip de învățare este pentru cei care au nevoie să obțină cunoștințe în scopuri practice, utilitare. Din acest motiv, oamenii care răspund la acest stil nu se descurcă bine în asimilarea informațiilor abstracte.

Exemplu: cei care au nevoie de informații cu mărturii, povești de succes sau verificări se datorează faptului că probabil învață cu acest stil.

4. Stilul teoretic de învățare

După cum indică și numele, acest mod de învățare necesită informații cu baze teoretice, care să demonstreze individului existența unei logici care susține realitatea.

Exemplu: cei care au o tendință pentru știință sau cercetare.

Tipuri de învățare în funcție de dimensiunile senzoriale

În 1988, inginerul Richard Felder și psihologul Linda Silverman au dezvoltat un model care descria stilurile de învățare clasificate în funcție de ceea ce au numit dimensiuni, care sunt stimulii dominanți pentru percepția informațiilor.

1. Stilul de învățare senzorială

Este modul de învățare caracteristic celor care preferă activități practice.

Exemplu: studenți care au înclinații pentru acele domenii de studiu în care pot experimenta sau trăi ceea ce au nevoie pentru a învăța, cum ar fi știința sau artele.

2. Stil de învățare intuitiv

Implică descoperirea de noi informații prin propriile mijloace.

Exemplu: persoane dedicate muncii intelectuale sau de investigație, care folosesc cunoștințele existente pentru a crea noi ipoteze, concepte sau teorii.

3. Stil de învățare secvențial

Este un mod de învățare tipic celor care au nevoie să concateneze date conexe.

Exemplu: oamenii care trebuie să înțeleagă un subiect în profunzime înainte de a trece la următorul au acest stil de învățare.

4. Stil global de învățare

Aceștia pot vizualiza informațiile în mod holistic, facilitând integrarea datelor pentru a trage concluzii.

Exemplu: persoanele cu capacitatea de a rezolva probleme complexe pot avea acest tip de învățare.

5. Stil de învățare verbală

În acest caz, informațiile sunt asimilate oral sau în scris.

Exemplu: cei care pot asculta o clasă și își pot aminti ce a spus profesorul sau cei care iau notițe.

6. Stilul de învățare vizuală

Informațiile sunt obținute din imagini (fotografii, videoclipuri, diagrame etc.).

Exemplu: oameni cu memorie fotografică sau cei care au nevoie să facă diagrame, ierarhii sau hărți mentale pentru a înțelege un subiect.

7. Stil activ de învățare

În acest caz, informațiile sunt procesate dacă sunt aplicate sau experimentate.

Exemplu: cei care trebuie să explice ce au învățat pentru a păstra informații răspund la acest tip de învățare.

8. Stilul de învățare reflectiv

Este stilul persoanelor introvertite și observatoare. De obicei nu sunt foarte participative.

Exemplu: persoanele care preferă să studieze singure sau care trebuie să reflecte mult asupra unui subiect înainte de a trage o concluzie, au acest tip de învățare.

Tipuri de învățare în funcție de preferințele gândirii

În 1998, cercetătorul în psihologia organizațională, William Herrmann, a declarat că creierul era împărțit în patru cadrane, fiecare cu un mod diferit de a percepe și de a opera în realitate. Conform acestei teorii, procesele de învățare sunt diferite în funcție de tendința de a utiliza unul sau altul cadran, ceea ce Herrmann a numit „preferințe de gândire”.

1. Stilul de învățare rațională

Aici predomină utilizarea cadranului care corespunde cortexului stâng, responsabil de procesele logice.

Exemplu: oamenii care sunt mai confortabili cu învățarea prin metode practice și dovedite, mai degrabă decât prin experimentare, răspund acestui stil de învățare.

2. Stil de învățare atent

Corespunde cadranului limbicului stâng, responsabil de secvențe și planificare.

Exemplu: persoanele cu această preferință au tendința de a învăța cel mai bine prin tipare, clase sau studii structurate.

3. Stilul de învățare experiențială

Corespunde zonei cortexului drept, însărcinată cu gândirea strategică. Persoanele cu această preferință pot înțelege conceptele într-un mod global.

Exemplu: cercetători, universitari sau persoane cu abilități de rezolvare a problemelor.

4. Stilul de învățare emoțională

Corespunde cadranului limbicului drept, responsabil de emoții și creativitate.

Exemplu: extrovertiți, au o performanță mai bună lucrând într-un grup și necesită o stimulare constantă pentru a nu se plictisi.

Tipuri de învățare în funcție de agentul de modelare

În plus față de teoria sa de învățare experiențială, în 1984 David Kolb a creat un model pentru a explica patru procese diferite în care oamenii primesc și procesează informații în funcție de trei agenți de modelare: genetică, circumstanțe sociale și experiențe de viață.

1. Stil de învățare convergent

Corespunde persoanelor care percep informațiile într-un mod concret și au posibilitatea de a găsi soluții practice.

Exemplu: persoane care au capacitatea de a sintetiza cunoștințele grafic (diagrame, planuri, hărți etc.).

2. Stil de învățare divergent

Este pentru persoanele care au facilitatea să se gândească la mai multe soluții, în special la cele creative. Au tendința de a genera idei inovatoare.

Exemplu: artiști, designeri, creativi, inventatori.

3. Asimilarea stilului de învățare

Este stilul celor care au cea mai mare capacitate de cunoaștere abstractă, motiv pentru care tind să iasă în evidență în domeniul cercetării.

Exemplu: oameni de știință, programatori, ingineri.

4. Stil de învățare adaptat

Este un tip de învățare caracterizat printr-o adaptare rapidă la situații multiple, o rezistență mai mare și o dispoziție mai bună de a interacționa social și de a-i conduce pe ceilalți.

Exemplu: oameni cu abilități de conducere, vorbitori și conferențiali excelenți etc.

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on linkedin
LinkedIn
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email
Adaugă anunț pe Omieanunțuri.com
Definiții

Tipuri de unghiuri

Cuprins Cuvântul „unghi” provine din latină, cuvântul angulus însemnând „colț”. Un unghi este deschiderea formată din două raze (laturi) cu aceeași origine numită vârf . De exemplu, în interiorul unui triunghi

Diferențe

Tipuri de triunghiuri

Cuprins Tipurile de triunghiuri se diferențiază prin mărimea laturilor lor și prin măsura unghiurilor lor interne . Să ne amintim că triunghiul este un poligon cu trei laturi,