Cuprins
Pentru a avea o idee completă asupra economiei unei țării, ar trebui să cunoaștem sectoarele și contribuția lor la PIB. Economia unei țări este compusă din trei sectoare principale.
Sectoarele primar, secundar și terțiar sunt principalele categorii de activități economice dintr-o țară.
Sectorul primar include activități legate de obținerea resurselor naturale, cum ar fi agricultura și pescuitul.
Sectorul secundar sau industrial este responsabil pentru transformarea resurselor din sectorul primar, cum ar fi industria textilă și a automobilelor.
Sectorul terțiar cuprinde furnizarea de servicii, cum ar fi comerțul.
Nivelul dezvoltării economice a unei țări este legat de sectoarele care prevalează. De exemplu, în țările în curs de dezvoltare sau subdezvoltate, majoritatea persoanelor capabile să lucreze sunt concentrate în sectorul primar. În timp ce în societățile cu un nivel ridicat de dezvoltare, predomină sectorul terțiar, urmat de sectorul secundar.
Această clasificare a fost stabilită între 1930 și 1940 de Alan Fisher și Colin Clark pentru a facilita comparația între țări și modul în care evoluează economiile lor.
Diagramă comparativă între sectorul primar, secundar și terțiar:
| Sectorul primar | Sectorul secundar | Sectorul terțiar | |
|---|---|---|---|
| Definiție | Sector economic care include activități de obținere a resurselor din natură. | Zona economiei în care are loc transformarea materiei prime în produse fabricate. | Sectorul de activități care este responsabil pentru distribuirea și comercializarea bunurilor și serviciilor. |
| Spațiul geografic | Depinde de geografie și climă. | Independent de geografie. | Independent de geografie. |
| Mijloace | Legat de natură | Din sectorul primar | Din sectorul secundar |
| Activități | Cultivarea, colectarea, extragerea și obținerea materiei prime | Transformarea materiei prime Fabricare și prelucrare | Vânzarea și promovarea produselor fabricate Asigurarea de servicii |
| Populația ocupată | Zonele rurale | Zone rurale sau urbane | Zonele urbane |
| Exemple | Cultură de porumb Cresterea vacilor Pescuitul Exploatarea pădurilor pentru lemn | Asamblarea automobilului Constructia unei cladiri Fabricarea de țesături și îmbrăcăminte Producția de băuturi îmbuteliate | Frizeri Restaurante Clinici și spitale Magazine și birouri |
Definiția sectorul primar
Sectorul primar este sectorul economiei care grupează toate acele activități legate de extracția resurselor naturale. Furnizează alimente pentru populație și materia primă care va fi utilizată în sectorul secundar.
În general, țările în curs de dezvoltare depind în principal de activitățile lor primare, în principal de activitatea agricolă, în timp ce țările dezvoltate angajează mai puțină forță de muncă în acest sector.
Sectorul primar se caracterizează prin:
- În funcție de geografie și climă : activitățile care pot fi desfășurate în sectorul primar sunt determinate de loc și de climă. De exemplu merele sunt cultivate în regiuni temperate.
- Fiind legat de natură : resursele sunt obținute direct din natură. De exemplu, pescuitul are loc în mări, oceane sau râuri, în timp ce produsele agricole provin de la sol.
- Dezvoltați activități pentru obținerea materiilor prime : acestea includ cultivarea plantelor pentru colectarea fructelor, legumelor, lemnului, fibrelor, extracția animalelor pentru producția de carne și piele, lapte și derivate.
- Este dezvoltat de populația rurală : activitățile din sectorul primar sunt concentrate în mediul rural unde populația este scăzută și cu o pregătire mai redusă.
Exemple de activități din sectorul primar sunt:
- Agricultură : cultivarea porumbului pentru hrana umană și animală, cultivarea măslinelor pentru ulei, cultivarea bumbacului pentru pânză.
- Animale : creșterea vacilor pentru producția de lapte și brânză, creșterea oilor pentru lână.
- Pescuit : captură, marea liberă, pescuitul crapului, creșterea păstrăvilor.
- Exploatare forestieră : cultivarea cedrului pentru lemn, cultivarea cânepei pentru hârtie, cultivarea pinului pentru mobilier.
Vă recomandăm să citiți și articolul : Diferența dintre populația rurală și urbană
Definiția sectorul secundar
Sectorul secundar include activități economice care implică transformarea materiilor prime în produse finite, producția de energie și construcții. Acest lucru se realizează prin procese industriale cu consum intensiv de energie și poate fi stabilit în orice regiune.
Exploatarea minieră este clasificată în sectorul secundar, deși uneori se încadrează în sectorul primar, deoarece este o activitate de extracție.
În general, țările mai puțin dezvoltate ocupă mai puțin de 20% din populația lor din sectorul secundar. Printre cele mai industrializate țări putem menționa China, Coreea de Sud, Hong Kong, Malaezia, India și Taiwan în Asia, Statele Unite și Brazilia în America, Germania și Elveția în Europa.
Sectorul secundar se caracterizează prin:
- Este independent de zona geografică sau de climă : fabricile pot fi instalate aproape oriunde, în mediul rural, în orașe sau la periferia orașelor. Cu alte cuvinte, o fabrică de mașini poate fi amplasată în orice spațiu fizic unde materiile prime ajung să fie transformate.
- Dezvoltate atât în zonele rurale, cât și în cele urbane : activitățile pot fi desfășurate în zonele urbane, unde sunt instalate fabrici mici sau în zonele rurale.
- Transformă materia primă : laptele se transformă în brânză sau unt în fabricile de brânzeturi, bumbacul se transformă în fire și țesături.
- Este automatizabilă : industrializarea permite ca multe dintre activitățile din acest sector să se desfășoare cu mașini, accelerând și îmbunătățind eficiența producției.
Exemple de activități din sectorul secundar:
- Industria petrolieră : exploatare, rafinare, conducte și depozitare de petrol și derivați, produse petrochimice.
- Industria textilă : țesături, fabrică de confecții, fabricarea firelor.
- Industria auto : linii de asamblare, complex motor și turnătorie
- Industria electronică : asamblare de echipamente electronice și aparate de uz casnic, echipamente medicale, instrumente de măsurare.
Ați putea fi, de asemenea, interesat să citiți și articolul: Care este diferența dintre țările dezvoltate și țările subdezvoltate ? .
Definiția celui de-al treilea sector
Sectorul terțiar grupează activitățile economice legate de distribuția și comercializarea produselor realizate de sectorul secundar și furnizarea de servicii către consumator. Cu alte cuvinte, acest sector oferă produse și mărfuri în ultimul pas al producției.
Spre deosebire de sectoarele primar și secundar, sectorul terțiar este un grup de activități eterogene. Acestea includ coafori, medici, comercianți, măturători de stradă, printre altele.
Sectorul terțiar este predominant în țările dezvoltate. De exemplu, în Spania, peste 60% din forța de muncă se află în sectorul serviciilor din 2008 până în 2021.
Sectorul terțiar se caracterizează prin:
- Este independent de zona geografică : locația geografică nu determină performanța activităților din acest sector.
- Concentrarea pe zonele urbane : modul în care activitatea oferă servicii populației
- Produse finite pe piață : vânzătorii promovează produsele către consumator.
- Furnizați servicii : persoanele cu sau fără oferta specială de formare pentru a desfășura anumite activități altor persoane, de exemplu un coafor efectuează tunsori sau coafuri în schimbul unei plăți.
Exemple de activități din sectorul terțiar:
- Comerț : centre comerciale, supermarketuri, librării, magazine.
- Transport : aeroporturi, porturi, terminale de autobuz.
- Turism : agenții de turism, hoteluri și complexe hoteliere,
- Servicii financiare : bănci, case de schimb, asigurări.
- Servicii de sănătate : spitale, clinici, oftalmologie, stomatologie,
- Servicii de divertisment : teatru, cinema, parcuri de distracții.
