Teoria dependen╚Ťei

teoria-dependentei

V─â explic─âm ├«n ce const─â teoria dependen╚Ťei, originea sa istoric─â, caracteristicile sale ╚Öi d─âm mai multe exemple

Teoria dependen╚Ťei, uneori numit─â dependen╚Ť─â str─âin─â, este utilizat─â pentru a explica e╚Öecul ╚Ť─ârilor neindustrializate de a se dezvolta economic, ├«n ciuda investi╚Ťiilor f─âcute ├«n ele din ╚Ť─ârile industrializate.┬áArgumentul central al acestei teorii este c─â sistemul economic mondial este extrem de inegal ├«n ceea ce prive╚Öte distribu╚Ťia puterii ╚Öi a resurselor datorit─â unor factori precum colonialismul ╚Öi neocolonialismul.┬áAceasta plaseaz─â multe na╚Ťiuni ├«ntr-o pozi╚Ťie dependent─â.

Teoria dependen╚Ťei afirm─â c─â┬á╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare┬ávor deveni ├«n cele din urm─â industrializate dac─â for╚Ťele ╚Öi naturile exterioare le vor suprima. Aplic├ónd ├«n mod eficient dependen╚Ťa de ele chiar ╚Öi pentru cele mai elementare elemente fundamentale ale vie╚Ťii.

Ce este teoria dependen╚Ťei?

Teoria dependen╚Ťei┬ástudiaz─â ├«n┬áprincipal rela╚Ťiile dintre ╚Ť─âri. Presupun├ónd c─â natura acestor rela╚Ťii este for╚Ťa motric─â din┬áspatele divizarii na╚Ťiunilor dominante ╚Öi grupurile dependente, centrale ╚Öi periferice.

Din acest punct de vedere, teoria dependen╚Ťei s-a ├«ndreptat spre istorie, concentr├óndu-se pe rela╚Ťiile care existau ├«n timpul epocii coloniale, baz├óndu-╚Öi ideea pe rela╚Ťia istoric─â de exploatare dintre na╚Ťiunile colonialiste ╚Öi dependente.

Aceast─â teorie respinge forma alternativ─â de dezvoltare propus─â de ╚Öcoala de modernizare, care urm─âre╚Öte integrarea ├«n sistemul economic global ╚Öi participarea activ─â la comer╚Ťul interna╚Ťional.

El pune la ├«ndoial─â faptul c─â sistemul de tranzac╚Ťii interna╚Ťionale a fost construit astfel ├«nc├ót s─â consolideze din ce ├«n ce mai mult puterea dominant─â a ╚Ť─ârilor dezvoltate, permi╚Ť├óndu-le s─â exploateze ├«n continuare ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare.

Teoria dependen╚Ťei are mult de-a face cu viziunea marxist─â, proced├ónd ca o derivare a marxismului.┬áAceast─â teorie vede rela╚Ťiile economice actuale ╚Öi sistemul economic global ca o continuare a colonialismului, numindu-l neocolonialism.

Originea teoriei dependen╚Ťei

Fundalul istoric al acestei teorii dateaz─â de la mijlocul secolului al XX-lea, ├«ncep├ónd cu activitatea economistului argentinian Ra├║l Prebisch la Comisia Economic─â a ONU pentru America Latin─â (CEPAL), care este liderul ╚Öcolii de dezvoltare ╚Öi precursorul teoria.de dependen╚Ť─â.

Cu o independen╚Ť─â politic─â destul de asigurat─â dup─â al doilea r─âzboi mondial, intelectualii latino-americani au devenit extrem de con╚Ötien╚Ťi de subdezvoltarea continentului lor.

Studiile academice ale lui Hans Singer au documentat o deteriorare continu─â a comer╚Ťului din ╚Ť─ârile din America Latin─â, ├«n timp ce Prebisch a fost creditat cu explicarea factorilor care stau la baza acestei deterior─âri.

Teza Prebisch-Singer

Teza de dezvoltare a lui Prebisch-Singer a avut în vedere un set de principii care mergeau împotriva gândirii economice ortodoxe din acea vreme.

Principalul argument pentru a explica subdezvoltarea latino-american─â a fost de a depinde excesiv de exporturile de┬ámaterii┬áprime, care au suferit fluctua╚Ťii de pre╚Ť pe termen scurt, tind├ónd s─â scad─â valoarea lor relativ─â pe termen lung.

Dac─â aceast─â analiz─â Prebisch-Singer a fost corect─â, participarea la regimul comercial mondial a fost o propunere slab─â pentru multe ╚Ť─âri ├«n curs de dezvoltare.

Este dificil de estimat ├«n ce m─âsur─â aceast─â doctrin─â a comer╚Ťului inegal a pus la ├«ndoial─â mul╚Ťi anali╚Öti latino-americani cu privire la presupusele beneficii ale teoriei clasice a comer╚Ťului interna╚Ťional, ├«mping├óndu-i ├«n domeniul dependen╚Ťei.

Ideile lui Prebisch au ajuns s─â aib─â o influen╚Ť─â politic─â de anvergur─â ╚Öi implica╚Ťii politice profunde. Ca urmare a influen╚Ťei lor, majoritatea ╚Ť─ârilor din America Latin─â au adoptat strategii care au condus la o dezvoltare autonom─â ╚Öi autosus╚Ťinut─â.

Cu toate acestea, acest model de dezvoltare a ├«nt├ómpinat ├«n cur├ónd probleme. Cel mai ├«ngrijor─âtor lucru a fost c─â a agravat dificult─â╚Ťile din balan╚Ťa de pl─â╚Ťi a multor ╚Ť─âri.

Caracteristicile┬áteoriei dependen╚Ťei

Una dintre implica╚Ťiile teoriei dependen╚Ťei este c─â, pentru a exista ╚Ť─âri dezvoltate, altele trebuie s─â r─âm├ón─â subdezvoltate

Dezvoltare și subdezvoltare

Subdezvoltarea economic─â a ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare nu a fost mo╚Ötenit─â ├«n mod natural; mai degrab─â a fost implantat─â prin dezvoltarea na╚Ťiunilor dominante.

Subdezvoltarea ╚Öi dezvoltarea nu ar trebui studiate separat, ci ar trebui examinate din punct de vedere al cauzalit─â╚Ťii. De fapt, na╚Ťiunile industrializate ├«╚Öi datoreaz─â dezvoltarea subdezvolt─ârii ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare. Dezvoltarea ╚Öi subdezvoltarea sunt fe╚Ťele opuse ale aceleia╚Öi monede.

Fluxul de capital asimetric

╚Ü─ârile centrale exploateaz─â resursele naturale ╚Öi for╚Ťa de munc─â a perifericelor. Dupa care livreaz─â ├«napoi bunurile fabricate produse din aceste resurse pe pie╚Ťele periferice. ├Än consecin╚Ť─â ob╚Ťin mai multe profituri dec├ót periferia, care alimenteaz─â ╚Ť─ârile centrale cu materia prim─â.

Ca urmare a acestui flux de capital, ╚Ť─ârile ├«n curs de dezvoltare r─âm├ón f─âr─â bog─â╚Ťie ╚Öi capital. Astfel sunt nevoite s─â ├«mprumute de la ╚Ť─ârile dezvoltate sau de la institu╚Ťiile interna╚Ťionale, devenind astfel ╚Öi mai dependente de na╚Ťiunile dominante, f─âc├ónd imposibil─â evitarea leg─âturilor de dependen╚Ť─â.

Comer╚Ť interna╚Ťional

Corpora╚Ťiile multina╚Ťionale ╚Öi acordurile comerciale interna╚Ťionale servesc doar obiectivelor na╚Ťiunilor dominante.

Comer╚Ťul interna╚Ťional ╚Öi pia╚Ťa deschis─â sunt benefice intereselor ╚Ť─ârilor dominante, f─âc├óndu-le mai bogate, dar are efectul opus ├«n ╚Ť─ârile dependente.

Importuri înlocuitoare

├Än esen╚Ť─â, urm─âre╚Öte diversificarea exporturilor ╚Öi accelerarea industrializ─ârii prin substituirea importurilor.

Politici protec╚Ťioniste

Rolul politicilor protec╚Ťioniste ├«n limitarea rezultatelor comer╚Ťului interna╚Ťional este eviden╚Ťiat ca fiind eficient.┬á╚Ü─ârile ar trebui s─â impun─â politici tarifare ridicate pentru a reduce dependen╚Ťa de produc─âtorii str─âini. Astfel satisfac cererea consumatorilor interni pe baza produc╚Ťiei interne.

Exemple

Dezvoltarea economic─â a ╚Ť─ârilor periferice

Este probabil ca ╚Ť─ârile periferice s─â experimenteze o dezvoltare economic─â mai mare atunci c├ónd se separ─â de leg─âturile lor cu na╚Ťiunile dominante.

Atunci s-a ├«ncheiat leg─âtura Europei cu ╚Ť─ârile sale periferice, ca urmare a dou─â r─âzboaie mondiale ╚Öi a Marii Depresii. Datorit─â declinului acestor leg─âturi comerciale, ╚Ť─ârile periferice au ├«nceput o cre╚Ötere autonom─â clar─â ├«n aceast─â perioad─â.

Integrarea în economia mondială

Prosperitatea economic─â din Singapore, Coreea de Sud, Hong Kong ╚Öi Taiwan a dezv─âluit ceva contrar teoriei dependen╚Ťei. ╚śi anume avansarea economic─â poate fi realizat─â printr-o mai mare integrare cu economia mondial─â.

Reprezentarea ╚Ť─ârilor din Africa, Asia ╚Öi America Latin─â ca un bloc omogen a fost, de asemenea, invalidat─â de apari╚Ťia a cinci economii majore: Brazilia, Rusia, India, China ╚Öi Africa de Sud (BRICS).

Dependen╚Ťa OPEC de Nord

Rela╚Ťia de dependen╚Ť─â Nord-Sud genereaz─â nu numai inegalit─â╚Ťi ├«ntre ╚Ť─ârile din nord ╚Öi sud, ci ╚Öi ├«ntre ╚Ť─ârile din sud.

De exemplu, membrii Organiza╚Ťiei ╚Ü─ârilor Exportatoare de Petrol (OPEC) beneficiaz─â de venituri mari din petrol. Astfel ei ├«╚Öi ├«mbun─ât─â╚Ťesc pozi╚Ťia economic─â mondial─â fa╚Ť─â de alte ╚Ť─âri din sud.

├Än acela╚Öi timp, OPEC continu─â s─â depind─â de Nord pentru orice schimb─âri de pe pia╚Ťa interna╚Ťional─â a petrolului.

Sfârșitul Uniunii Sovietice

Acest lucru a adus mai multe schimb─âri sistemului mondial.┬áApari╚Ťia globaliz─ârii ├«n contextul pie╚Ťei libere a devenit noua paradigm─â, pierz├ónd credibilitatea teoriei dependen╚Ťei ca o abordare pentru a explica inegalit─â╚Ťile globale.

O integrare reu╚Öit─â au fost fostele ╚Ť─âri comuniste europene.┬áAceste periferii depindeau ini╚Ťial de ╚Ť─ârile central europene. ├Än loc s─â stabileasc─â politici anti-dependen╚Ť─â, ele erau pe deplin integrate cu nucleul central.

Criza financiar─â din 2008

Dup─â acest─â pr─âbu╚Öire, organiza╚Ťiile interna╚Ťionale au avertizat asupra efectelor sale negative asupra ╚Ť─ârilor ├«n curs de dezvoltare, afirm├ónd c─â r─âspunsul la aceast─â criz─â f─âr─â a lua ├«n considerare nevoile ╚Ť─ârilor s─ârace ar fi extrem de nedrepte.

Un exemplu de teorie a dependen╚Ťei

Africa a primit multe miliarde de dolari sub form─â de ├«mprumuturi de la na╚Ťiunile bogate ├«ntre ├«nceputul anilor 1970 ╚Öi 2002. Aceste ├«mprumuturi au combinat dob├ónzile. De╚Öi Africa a pl─âtit efectiv investi╚Ťiile ini╚Ťiale ├«n terenurile sale, ea ├«nc─â datoreaz─â miliarde de dolari ├«n dob├ónzi. Prin urmare, Africa are resurse reduse sau deloc pentru a investi ├«n sine, ├«n propria economie sau dezvoltare uman─â. Este pu╚Ťin probabil ca Africa s─â prospere vreodat─â dac─â aceste dob├ónzi nu sunt iertate de na╚Ťiunile mai puternice care au ├«mprumutat banii ini╚Ťiali, ╚Öterg├ónd datoria.

Declinul teoriei dependen╚Ťei

Conceptul teoriei dependen╚Ťei a crescut ├«n popularitate ╚Öi acceptare la mijlocul ╚Öi sf├ór╚Öitul secolului XX, pe m─âsur─â ce marketingul global a crescut. Apoi, ├«n ciuda necazurilor Africii, alte ╚Ť─âri au prosperat ├«n ciuda influen╚Ťei dependen╚Ťei str─âine. India ╚Öi Thailanda sunt dou─â exemple de na╚Ťiuni care ar fi trebuit s─â r─âm├ón─â deprimate sub conceptul teoriei dependen╚Ťei, dar, de fapt, au c─âp─âtat for╚Ť─â.

Cu toate acestea, alte ╚Ť─âri au fost deprimate de secole. Multe na╚Ťiuni din America Latin─â au fost dominate de na╚Ťiuni dezvoltate ├«nc─â din secolul al XVI-lea, f─âr─â nicio indica╚Ťie real─â c─â aceasta este pe cale s─â se schimbe.

Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on pinterest
Pinterest
Share on linkedin
LinkedIn
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on email
Email
Adaug─â anun╚Ť pe Omieanun╚Ťuri.com
Economie

Standarde de calitate

Cuprins1 Ce sunt standardele de calitate?2 Caracteristicile standardelor de calitate2.1 Au nevoie de angajament2.2 Respectarea cerin╚Ťelor2.3 Alte caracteristici2.4 Certificarea calita╚Ťii produsului2.5 F─âr─â deficien╚Ťe2.6 Produc╚Ťie2.7 Perspectiva

Afaceri

Infrastructura turistică: ce este și cum se formează?

Infrastructura turistic─â┬áreprezint─â un set de facilit─â╚Ťi ╚Öi institu╚Ťii care constituie baza material─â ╚Öi organizatoric─â pentru dezvoltarea turismului.┬áEste alc─âtuit─â din servicii de baz─â, sistemul rutier, transport,

Economie

Globalizare: origine, concept, istorie, caracteristici, exemple

Globalizarea┬áeste un proces prin care diferite regiuni ale globului s-au integrat ├«n┬ámod constant ╚Öi interac╚Ťioneaz─â ├«n┬ádomenii precum cultur─â, economie, politic─â sau de┬ás─ân─âtate.┬áEste o ordine general─â,

Economie

Diferen╚Ťa dintre sectorul primar, secundar ╚Öi ter╚Ťiar

Cuprins0.1 Diagram─â comparativ─â ├«ntre sectorul primar, secundar ╚Öi ter╚Ťiar: 1 Defini╚Ťia sectorul primar2 Defini╚Ťia sectorul secundar3 Defini╚Ťia celui de-al treilea sector3.0.1 Diferen╚Ťe cheie ├«ntre sectorul

Las─â un r─âspuns